Alergatul pe loc: ce oprește dezvoltarea sportului moldovenesc
Vizualizări: 4196 14.12.2022  |   Noutăţi

 

 

 

Sportul sovietic a oferit țării noastre mulți sportivi remarcabili și antrenori excelenți. Astăzi, și Moldova independentă are propriile sale vedete. Ne descurcăm bine la discipline precum haltere, box și alte arte marțiale, tir cu arcul, aruncarea greutății, caiac și canotaj, iar de la ultima Olimpiadă de la Tokyo 2020, echipa Moldovei a adus medalia de bronz. Cu toate acestea, medaliile și piedestalele de onoare sînt partea vizibilă a problemei. Dar care este viața de zi cu zi a federațiilor sportive din republica noastră? Cum trăiesc, cu ce probleme se confruntă? A aflat corespondentul Noi.md.

Puternici și talentați: să facem totalurile anului

 

Anul acesta Moldova a demonstrat că în țara noastră nu doar băieții, ci și fetele au o voință puternică - pot înfrunta pe oricine. Echipele feminine își asumă dreptul onorabil de a-și reprezenta țara la cele mai mari competiții și se descurcă de minune. Luptătoarea de lupte libere Anastasia Nichita încheie anul în fruntea clasamentului mondial. Ea a devenit campioană mondială și europeană și a cîștigat prestigiosul turneu Yaşar Dogu de la Istanbul.

Colega ei, Irina Rîngaci, va termina anul 2022 pe locul doi în clasamentul categoriei de greutate de 68 kg. Datorită ei, Moldova a cîștigat două medalii de aur la Campionatul European, iar Mihaela Samoil va petrece sărbătorile de iarnă avînd statutul de vicecampion la lupte libere la categoria under-23.

 

Nu putem să nu observăm că și jumătatea puternică a completat cu succes cu premii pușculița moldovenească. Denis Vieru a cîștigat turneul Grand Slam de la Baku. Luptătorul de stil greco-roman, Victor Ciobanu, a devenit campion mondial la categoria de greutate de pînă la 60 de kilograme. Halterofilul Marin Robu a devenit campion european printre tineret.

 

 

Pe cine a pierdut federațiile sportive

 

Dacă în perioada sovietică în Moldova nu exista o lipsă de tineri sportivi, viitori campioni, atunci în ultimii ani federațiile sportive au început să piardă foarte multe talente remarcabile cultivate de antrenorii autohtoni. Tinerii vor să iasă de sub aripa antrenorului pentru a merge mai departe, a obține succes și a-și construi o carieră sportivă, jucînd pentru alte țări, pentru că acolo vor primi contracte mai avantajoase.

Unele genuri de sport au pierdut cadre excelente, terenuri de sport și sprijin financiar. Iată cîteva exemple vii de sportivi valoroși, campioni olimpici, pe care Republica Moldova i-a pierdut, nereușind să le creeze condiții mai bune.

 

În 2012, la Jocurile Olimpice de vară de la Londra, halterofila Cristina Iovu a devenit medaliată cu bronz la categoria de 53 kg. Ea a reuşit să ridice deasupra capului un total de 219 kg. Ea a devenit prima femeie halterofilă din istoria Moldovei care cîștigă o medalie olimpică.

 

În ianuarie 2013, Cristina Iovu a plecat în cantonament în Azerbaidjan, unde a hotărît să rămînă și să concureze pentru echipa națională a acestei țări. Comitetul Național Olimpic din Moldova a amenințat sportiva cu descalificare. Conflictul s-a rezolvat în iulie 2013 — Federația de Haltere din Moldova a acceptat 50.000 de dolari din partea Azerbaidjanului drept compensație pentru că i-a permis lui Iovu să concureze sub pavilionul acestei țări.

 

Constantin Bejenaru este un boxer moldovean. În statutul de sportiv profesionist el luptă de 10 ani. Bejenaru concurează în categoria de greutate cruiserweight (grea). Este medaliat cu bronz la Campionatul European (2006), triplu medaliat la campionatul Uniunii Europene (2004, 2006, 2007), campion al Jocurilor Francofone (2009), campion al Jocurilor Mondiale de Arte Marțiale (2010) amatori. Printre profesioniști este fost concurent pentru titlul de super campion mondial WBA (2019), Campion după versiunea WBC International (2016-2018) și WBC Continental Americas (2016-2018) în categoria grea. Constantin Bejenaru și-a început cariera în Moldova, iar astăzi locuiește și se antrenează în SUA.

 

Serghei Mureico este mult mai în vîrstă și mai experimentat decît colegii sportivi menționați mai sus. Este un luptător de stil clasic greco-roman, medaliat multiplu al Campionatelor Mondiale și Europene. Principala sa realizare este medalia de bronz în Atlanta la Jocurile Olimpice din 1996. La sfîrșitul anilor 90, Mureico și-a schimbat cetățenia moldovenească pe cea bulgară și s-a mutat cu traiul acolo. În 2008, luptătorul și-a exprimat brusc din nou dorința de a participa la Jocurile Olimpice sub steagul Moldovei, dar într-un final, Mureico așa și nu a evoluat la Beijing.

 

Drept urmare, Serghei s-a întors în patria sa și este antrenor la Liceul-internat sportiv republican.

 

Ce anume oprește dezvoltarea sportului moldovenesc?

 

Pentru a crește viitori Casapi, Juravschi și Gojani, trebuie să ne gîndim serios la crearea unor instituții specializate cu o gamă largă de discipline, cu echipamente noi, terenuri sportive, stadioane, săli spațioase. Din păcate, Moldova astăzi nu poate oferi federațiilor condiții mai bune. Au noroc doar cei care au posibilitatea de a primi finanțare din exterior. Înșiși sportivii au declarat în repetate rînduri că uneori le este foarte greu. Voința lor de a cîștiga se bazează doar pe dorința uriașă și perseverență, căci nimeni nu vrea să se înghesuie într-o mică sală veche. Dar poate că scînteia apare pentru că îi motivează greutățile?

Medaliatul cu bronz la Jocurile Olimpice, canoistul Serghei Tarnovschi, a declarat într-un interviu pentru Noi.md că nici măcar nu avea unde să se antreneze pentru competiție. În Moldova există suficiente rezervoare de apă, dar nu există baze specializate pentru canotaj, doar din cele vechi. În sezonul cald, canoiștii de descurcă, însă iarna sînt lipsiți de o astfel de posibilitate, deoarece terenul lor sportiv se acoperă cu gheață.

 

Aici apare întrebarea: Dacă Tarnovschi a reușit să cîștige o medalie la Jocurile Olimpice, antrenîndu-se în condiții destul de spartane, în comparație cu concurenții străini, atunci ce înălțimi ar fi putut cuceri, dacă ar fi fost construit deja un club de canotaj?!

 

Menționăm că Serghei nu este nici măcar originar din Moldova. El a venit la noi din Ucraina să evolueze pentru naționala Moldovei. Sportivul a explicat această decizie prin faptul că în Moldova există mai puțină concurență decît în țara sa, ceea ce înseamnă că este mult mai ușor să ajungi la competiții mari.

 

Acest exemplu arată că orice situație are avantajele sale.

 

Poate ar trebui să atragem sportivi din alte echipe naționale? Să nu alegem vedete, dar să începem cu cei în creștere, verzi, în căutare de sprijin, care vor să-și dezvăluie potențialul pe drumul către faima mondială. Poate că anume ei sînt biletul nostru de intrare?

 

Campioana, luptătoarea Irina Rîngaci a declarat portalului nostru că își vede viitorul aici, în ciuda faptului că întreaga familie a Irinei locuiește peste hotare. Cu toate acestea, ea a subliniat că, dacă nu va primi sprijin acasă, nu va avea de ales decît să emigreze pentru o viață mai bună:

 

"Dacă nu voi fi luată în considerare, dacă sportivii nu vor fi apreciați, mă refer la colegii mei, desigur, va trebui să merg acolo unde condițiile sînt mai bune. Deși deocamdată îmi văd viitorul aici.

 

Aș dori să fie atrasă o mai mare atenție sportivilor care deocamdată nu au rezultate atît de mari, încît să investească mai mult în sport".

 

Șeful Departamentului de comunicare al Federației Moldovenești de Fotbal, Alexandu Grecu, ne-a împărtășit că cele trei motive principale care pun piedică fotbalului moldovenesc sînt lipsa unui stadion național, lipsa unei legislații care să stimuleze investițiile în sport, precum și lipsa unei finanțări suficiente pentru cluburile de fotbal.

 

Potrivit lui Grecu, acest gen de sport în Moldova rezistă datorită susțineri antreprenorilor.

 

"Majoritatea echipelor sînt finanțate de persoane fizice, oameni de afaceri. Statul participă foarte rar și foarte puțin la finanțarea cluburilor, doar la nivelul administrațiilor locale. Acest lucru nu este suficient pentru fotbalul modern și competițiile de importanță europeană", crede Grecu. - Există cluburi profesionale precum "Sheriff", unde jucătorii sînt asigurați cu tot necesarul, dar există și cluburi sărace în care jucătorii înșiși plătesc pentru chiria sălilor, alimentare. În ceea ce privește echipele naționale, Federația de Fotbal urmărește ca jucătorii să nu ducă lipsă de nimic și le oferă toate condițiile pentru antrenamente, alimentație, echipament, hoteluri, deplasarea la competiții".

 

Clubul de fotbal Zimbru din Chișinău este unul dintre cele mai renumite din Moldova. În anii 90, Zimbru juca bine. Echipa era considerată cea mai puternică din Moldova. Clubul a devenit campion al Moldovei de opt ori, a cîștigat Cupa Națională de cinci ori, a ajuns în finala Cupei UEFA, și-a făcut drum spre Liga Campionilor. Ulterior, schimbarea jucătorilor, antrenorilor și investitorilor în viața Zimbru a dus la schimbări globale. Astăzi, jucătorii au început tot mai des să sufere înfrîngeri.

 

Într-un interviu recent pentru moldfootball.com, noul antrenor al echipei Zimbru, Lilian Popescu, a declarat că intenționează să "readucă clubul acolo unde a fost cîndva" și "să lupte pentru cupele europene".

 

Greutățile financiare nu au cruțat nici frumosul și nobilul sport precum tenisul de cîmp. El a fost întotdeauna considerat pe bună dreptate drept o plăcere scumpă, în special pentru părinții sportivilor începători.

 

Secretarul general al Federației, Elizaveta Negru, a menționat că ajutorul statului constă în finanțarea parțială a deplasărilor echipelor naționale adulte la Campionatele Mondiale pe echipe, precum și în desfășurarea campionatelor moldovenești, dar aceasta este doar o mică parte din ceea ce are nevoie tenisul.

 

"Cheltuielile pentru organizarea unor astfel de evenimente sînt foarte mari, sîntem recunoscători că statul împarte parțial cu Federația aceste cheltuieli, dar acest lucru nu poate fi suficient pentru a acoperi integral cheltuielile jucătorilor. Un jucător profesionist de tenis are cheltuieli foarte mari. El trebuie să plătească serviciile unui antrenor, partener de sparring, închirierea corturilor, însoțitorul medical și reabilitarea, la necesitate. Și, desigur, toate cheltuielile legate de deplasare și participarea la turnee internaționale (zboruri, cazare la hotel, masă, taxe de turneu etc.)", a menționat Elizaveta Negru.

 

Datorită nivelului scăzut de dezvoltare a tenisului în țara noastră, tinerele talente sînt nevoite să obțină o a doua cetățenie.

 

"Există adesea cazuri în care jucătorii cu a doua sau a treia cetățenie își fac alegerea în favoarea unei alte țări, sub pavilionul căreia ei consideră că este mai avantajos pentru ei. În acest moment, în turneu, atît la adulți, cît și la juniori, joacă cu succes mai mulți jucători de tenis din Moldova, dar care reprezentă deja alte țări. Mulți sportivi care conștientizează faptul că au șanse mari de a obține rezultate bune, dacă au ocazia pleacă să se antreneze peste hotare în căutarea unor specialiști cu calificare înaltă și baze profesionale.

 

Repet, în primul rînd avem nevoie de o bază construită conform standardelor internaționale pentru implementarea procesului de antrenare profesională, precum și pentru posibilitatea de a organiza turnee naționale și internaționale în țara noastră. De asemenea, avînd în vedere că cheltuielile în tenis la toate nivelurile sînt foarte mari, investițiile suplimentare în acest sport sînt foarte binevenite", subliniază Elizaveta.

 

"Voi spune că nu există nici o țară în lume în care există suficienți bani pentru sport, chiar și în cea mai dezvoltată țară capitalistă, totul este diferit. În aceleași SUA, sportul este slab finanțat în comparație cu țările asiatice, cu Rusia, cu Ucraina, cu fostele țări sovietice în care statul finanțează sportul. Chiar și în ceea ce privește premiile pe care fiecare țară le acordă medaliaților olimpici, Statele Unite rămîn foarte mult în urmă. Ei cred că atunci cînd sportivul va obține singur succes, atunci va primi un contract avantajos și va fi asigurat. Adevărul e că în SUA este foarte dezvoltat sportul universitar, care stă la baza sporturilor olimpice”, a spus Anatolii Caigorodov, Secretarul General al Federației de Box și judecător de categorie internațională.

 

”Acum în țară avem o situație dificilă. Ministerul Educației și Cercetării alocă Federației de Box o anumită sumă. La sfîrșitul fiecărui an, elaborăm planul evenimentelor pentru anul următor. Desigur, pentru a ne dezvolta normal, avem nevoie de mai mult sprijin financiar. Ceea ce nu ne oferă suficient ministerul, finanțează singurul nostru sponsor, compania DAAC-Hermes, dar posibilitățile sponsorului, de asemenea, sînt limitate. Boxul se dezvoltă în peste 20 de centre regionale – școli sportive, care, de asemenea, au propriii lor sponsori și împreună adunăm ceva. În același timp, acest lucru nu este cu siguranță suficient pentru a avea în mod constant rezultate mari pe arena internațională. Situația este deosebit de grea și în ceea ce privește asigurarea medicală a sportivilor, atît la nivelul echipelor naționale, cît și la nivelul cluburilor.

 

Avem mai multe echipe naționale pentru diferite grupe de vîrstă. Fiecare echipă în fiecare an are cîte un Campionat European. Trebuie să-i pregătim treptat pe acești tineri. Mai întîi organizăm Campionatul republican. Ministerul alocă bani regulat pentru desfășurarea acestuia. Apoi, determinăm candidații pentru deplasare. Pentru pregătirea normală, este nevoie de desfășurat cel puțin 3 cantonamente, din păcate, noi nu întotdeauna avem o astfel de posibilitate... Avem 1 cantonament - 1 turneu și, uneori, 2 cantonamente pentru un turneu dacă atragem fonduri de la un singur sponsor", a împărtășit Caigorodov pentru noi.md.

 

Dați-le măcar o șansă!

 

Pe 3 noiembrie, Parlamentul a aprobat un proiect de lege care prevede majorarea de două ori a burselor pentru sportivii care au cîștigat locuri de frunte la concursuri.

Documentul prevede dublarea burselor, care în prezent variază între 3.000 și 25.000 de lei, în funcție de rezultatele sportivului. După cum promit autoritățile, valoarea bursei pentru rezultatele obținute va începe de la 6000 de lei și va ajunge la 50 de mii de lei.

 

În prezent, 114 sportivi din țara noastră primesc burse pentru rezultatele obținute și doar zece dintre ei primesc o indemnizație lunară de peste 10.000 de lei.

 

"Acesta este primul pas în susținerea sportivilor din această țară, cu care ne mîndrim în întreaga lume. Acest proiect de lege este o recompensă pentru eforturile incredibile pe care le depun pentru această țară, cînd pe parcursul a 30 de ani s-a vorbit prea puțin despre sportivi și munca lor", a declarat unul dintre autorii proiectului de lege, deputatul Adrian Băluțel.

 

Președintele Federației Moldovenești de Box, Vasile Chirtoca, consideră că pentru dezvoltarea sportului moldovenesc ne lipsesc terenurile de sport, arenele mari și palatele de gheață. Moldova va avea o șansă pentru un viitor olimpic dacă va fi creată infrastructura corespunzătoare, este sigur el.

 

"Este foarte important să creăm o infrastructură sportivă. Cred că complexul sportiv de la Stăuceni este un proiect excelent. O companie turcă s-a angajat să-l construiască, nu știu cît a costat-o, dar complexul este bun. În același timp, compania a cerut în gaj 70 de hectare de teren sau ceva de genul acesta. Drept garanție că Guvernul va achita: v-au construit, v-au dat. Nu ar trebui să fie un proiect de afaceri, acesta este un proiect social.

 

Avem nevoie de un palat de gheață în Chișinău, precum și în fiecare centru raional. Dacă vom construi cel puțin un patinoar, vom avea deja cel puțin 10 sporturi olimpice. Este vorba despre short-track, curling, cîteva tipuri de patinaj artistic, hochei. Puțină lume știe, dar în acest "balon" [patinoar] de lîngă fabrica Bucuria, un antrenor entuziast a educat copii care la vîrsta de 12-13-14 ani au cîștigat campionatul României. Dar cînd s-a închis, ei au plecat la Tiraspol și s-au antrenat acolo. Cu toții trebuie să lucrăm pentru a face țara mai atractivă", a spus Vasile Chirtoca, vorbind recent în cadrul unei emisiuni televizate.

 

În Moldova nu există federații care să nu fie recunoscătoare pentru orice sprijin din partea autorităților, mai ales după doi ani de pandemie și în perioada de criză în care ne aflăm. Dar acest lucru este doar o jumătate de normă pentru sportul mare. Este timpul să ridicăm țara, să asigurăm viitorul tinerei generații, să obținem victorii zdrobitoare, să aducem valize pline de cupe de aur, să facem cunoscută Moldova în toate colțurile planetei. Sportivii speră și cred că patria lor nu îi va dezamăgi, la fel cum ei nu-și permit s-o dezamăgească. Doar dați-le o șansă - și ei vor străluci pe toate arenele sportive din lume!

 

Elena Semenovcher